Ucidere din culpă: achitare pentru conducere sub influența alcoolului

Într-o intersecție dintre un drum principal și un drum forestier, autovehiculul care urma să intre pe drumul principal nu s-a asigurat corespunzător, fiind accidentat de un autovehicul care circula regulamentar, pe drumul cu prioritate.

În autovehiculul care se deplasa pe drumul prioritar, se aflau două persoane, iar accidentul rutier s-a soldat cu vătămarea corporală a conducătorului acestui autovehicul, precum și cu decesul pasagerului aflat pe scaunul din dreapta șoferului.

În urma testelor efectuate, s-a constatat că șoferul autovehiculului care se deplasa pe drumul prioritar se afla sub influența băuturilor alcoolice, fiind trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, printre care și pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 336 din Codul penal: conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

Fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului (fiind depășit pragul prevăzut de legiuitor), șoferul a fost pus în situația de a dovedi că nu consumase alcool anterior începerii activității de a conduce pe drumurile publice, iar concentrația de alcool regăsită în sângele acestuia se datorează faptului că acesta a suferit numeroase leziuni (grave) din cauza accidentului, iar alcoolul a pătruns în organismul acestuia prin intermediul acestora.

S-a reținut în acest sens că în autovehicul s-au găsit recipiente în care au fost păstrate băuturi alcoolice.

Auzind argumentele pertinente care i-au fost prezentate, instanța nu putea să pronunțe o soluție de condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni cu privire la care exista un dubiu atât de ridicat.

În speță, s-a dovedit că există posibilitatea ca alcoolul să pătrundă într-adevăr în organism și prin alte modalități, în afara de modul uzual (prin înghițire).

Totodată, a mai reținut instanța că dubiul care a planat asupra cauzei se datorează și faptului că nu s-ar fi putut dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul ar fi consumat alcool înainte de a conduce autovehiculul. Probele nu relevă dincolo de orice dubiu rezonabil că acesta nu ar fi consumat alcool exclusiv anterior conducerii autovehiculului și nu și în timpul desfășurării acestei activități.